For my diary

   Starea mohorata de afara are o amprenta negativa pana la extrem asupra mea, astfel ca uneori, iar in ultimele zile acest "uneori" a devenit tot mai pregnant, butoiul cu melancolie se tranforma in cel mai adanc abis iar calea spre "luminita" e cea mai mare necunoscuta...Pentru a indulci aceste clipe "gri", desi poate ca e un termen prea lejer pentru ceea ce simt cu adevarat vreau sa scriu in seara aceasta o mica povestioara, povestioara inspirata din realitate:
            

            Si a mai cazut o una...Inca o frunza ruginie uitata melancolic pe pervaz...Sper ca va dura ceva pana cand vantul o va lua cu el spre alte tinuturi...Imi place sa o privesc din cand in cand...Ma linisteste...Cartea sta deschisa pe noptiera...E de ceva timp, poate prea mult, deschisa la aceasi pagina...Dar voi remedia acesta problema acum...Am o dispozitie aparte pentru citit si o dorinta de a recupera timpul pierdut...De-abia astept sa ma pied in paginile ei...In bucatarie miroase placut...Mancarea e aproape gata, desi teancul de vase din chiuveta nu e deloc imbietor, dar ma voi ocupa de ele mai tarziu...Sper sa mai aveam fursecuri cu gem, erau pufoase, vanilate si aproape delicioase...Le mai lipsea un anume ceva ca sa fie magnifice si inca nu am descoperit detaliul care sa le desavarsesca, dar mi-ar prinde foarte bine unul acum, mi-ar satisface pofta de dulce...Ma asez uitata pe pat si deschid televizorul...Reuseste sa ma capteze un film si dupa putin timp inchid aragazul..."Papa bun" e complet gata...Ma mut in dormitor, in patul nostru mare, cu lenjerie de culoarea miozotului si perne pufoase...Mi-e aproape mila sa-l deranjez, deoarece stiu cat timp mi-a luat dimineata pentru a-l anexa "perfectiunii', dar cedez ispitei...Imi iau nerabdatoare carticica si incep sa citesc cu voce tare..Ma rup complet de relitate pana ce aud cheia in usa..Atunci deodata imi amintesc ca merita sa fiu cu adevarat fericita si alerg in bratele lui: "Ce dor mi-a fost de tine iubi"